Crin Antonescu: O abordare economică radicală în fața crizei
Într-un context economic tensionat, Crin Antonescu, candidatul Coaliției la alegerile prezidențiale din 2025, a propus o măsură controversată: reducerea la jumătate a salariilor demnitarilor. Această inițiativă, anunțată în cadrul unei dezbateri organizate de Antena 3 CNN, vine ca o alternativă la creșterea taxelor sau la tăierea pensiilor și salariilor bugetarilor. Antonescu a exclus categoric recurgerea la FMI, subliniind că echitatea și eficiența trebuie să fie priorități în gestionarea crizei.
O critică la adresa luxului instituțional
Antonescu a atras atenția asupra cheltuielilor excesive din sectorul public, menționând că „formele de lux” asociate demnitarilor pot fi reduse semnificativ. De la vile oficiale până la alte beneficii costisitoare, candidatul a pledat pentru o gestionare mai responsabilă a resurselor publice. Totuși, el a subliniat că utilizarea avioanelor pentru deplasările oficiale rămâne justificată, atâta timp cât acestea aduc beneficii concrete pentru România.
Problema salariilor în administrația publică
În timp ce propune tăieri salariale pentru demnitari, Antonescu a evidențiat și discrepanțele din sectorul public. El a atras atenția asupra salariilor mici din primării, care împiedică atragerea de personal calificat. În același timp, a criticat câștigurile „enorme și nejustificate” din marile companii de stat, cerând o reevaluare a acestor practici pentru a asigura echitatea.
Evaziunea fiscală: cheia echilibrării bugetului
Un alt punct central al discursului său a fost combaterea evaziunii fiscale. Antonescu a subliniat că bugetul de stat poate fi echilibrat printr-o abordare fermă împotriva acestui fenomen, fără a afecta veniturile populației. Această strategie, considerată de el esențială, ar putea oferi soluții sustenabile pentru criza economică, fără a recurge la măsuri care să afecteze direct cetățenii.
Un mesaj de echitate și responsabilitate
Poziția lui Crin Antonescu reflectă o viziune economică bazată pe echitate și responsabilitate. Propunerile sale, deși radicale, pun în discuție prioritățile actuale ale administrației publice și necesitatea unei reforme profunde. Într-un peisaj politic marcat de promisiuni populiste, abordarea sa ridică întrebări importante despre sustenabilitatea și etica gestionării resurselor publice.
