Creșterea facturilor la energie: între transparență și măsuri de sprijin
Într-un context economic și social marcat de incertitudini, Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, a anunțat măsuri menite să evite creșterile bruște ale facturilor la energie. În cadrul unei ședințe a Comitetului Interministerial privind protejarea consumatorilor vulnerabili, au fost discutate scenarii pentru perioada post-1 aprilie 2025, când actualul mecanism de plafonare și compensare a prețurilor va expira.
Burduja a subliniat necesitatea unei tranziții graduale către o piață energetică funcțională, evitând șocurile financiare pentru populație și mediul economic. Actul normativ care va reglementa noua schemă de plafonare-compensare urmează să fie publicat în transparență până la sfârșitul săptămânii, conform declarațiilor oficiale.
Bugetul alocat și măsurile tranzitorii
Guvernul a alocat un buget inițial de 3 miliarde de lei pentru susținerea mecanismului de sprijin, asigurând plăți semnificative către furnizori. În cadrul ședinței, au fost prezentate propuneri de măsuri tranzitorii, axate pe transparentizarea piețelor de energie și creșterea lichidității acestora. Aceste măsuri vor fi integrate în propunerea legislativă ce va fi adoptată în perioada următoare.
Scenariul de bază prevede continuarea schemei actuale pentru energie electrică timp de cel puțin trei luni și pentru gaze naturale timp de 12 luni. Această abordare urmărește să asigure stabilitatea pieței și să sprijine procesul de reumplere a depozitelor de gaze.
Prioritatea zero: protejarea cetățenilor
Ministrul Energiei a reiterat că protejarea cetățenilor rămâne obiectivul principal al guvernului. Actuala schemă de compensare a poziționat România printre țările cu cele mai mici prețuri la energie din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. Burduja a subliniat că energia accesibilă este esențială pentru un trai decent și pentru menținerea competitivității economice naționale.
În plus, ministrul a evidențiat importanța unui sprijin mai bine țintit, destinat celor care au cu adevărat nevoie. Printre soluțiile propuse se numără implementarea unor carduri de energie, care să asigure un ajutor echitabil și eficient pentru consumatorii vulnerabili.
Creșterea capacității de producție: soluția pe termen lung
Burduja a atras atenția asupra necesității de a crește capacitatea de producție de energie electrică și gaze naturale în România. Anul trecut, au fost puse în funcțiune proiecte noi însumând peste 1.200 MW, iar pentru acest an se preconizează dublarea acestei performanțe. Fiecare investiție nouă contribuie la consolidarea independenței energetice a țării și la furnizarea unei energii mai sigure, mai ieftine și mai curate.
Impactul geopolitic și măsurile de precauție
Creșterea recentă a prețurilor pe bursele de energie, influențată de tensiunile geopolitice și de deciziile Federației Ruse, a determinat autoritățile să adopte măsuri prudente. Nivelul scăzut al interconexiunilor între țările din estul și vestul Uniunii Europene, precum și gradul de înmagazinare a gazului, reprezintă factori critici în stabilirea politicilor energetice.
În acest context, Ministerul Energiei propune noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, menite să atenueze impactul fluctuațiilor de pe piața energetică. Aceste măsuri vor fi detaliate în propunerea legislativă ce urmează să fie publicată în transparență.
Consultări și colaborări interinstituționale
Ședința de luni, condusă de vicepremierul Marian Neacșu, a reunit reprezentanți ai Ministerului Energiei, ANRE, Ministerului Muncii, Consiliului Concurenței și ai principalilor actori din sectorul energetic. Discuțiile au fost constructive, având ca obiectiv identificarea unor soluții eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri.
În zilele următoare, vor avea loc ședințe tehnice pentru definitivarea actului normativ privind noul mecanism de sprijin. Prima variantă a acestuia va fi publicată la sfârșitul săptămânii, marcând un pas important în gestionarea crizei energetice.
