Reducerea cheltuielilor publice: Realitate sau iluzie statistică?
Într-un context economic tensionat, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat o reducere de 5% a cheltuielilor de funcționare la nivelul bugetului de stat în primele două luni ale anului 2025. Această declarație vine pe fondul unui deficit bugetar de 1,58% din PIB, ușor mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, de 1,64%. Cu toate acestea, analiza detaliată a datelor ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea acestor măsuri și la impactul lor real asupra economiei.
Venituri în creștere, dar cheltuieli încă ridicate
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 3,5% față de anul precedent, ajungând la 89,66 miliarde lei. Această creștere a fost susținută în principal de avansul veniturilor curente, inclusiv impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și accizele. Totuși, cheltuielile totale au crescut cu 3,7%, atingând 119,90 miliarde lei. Această discrepanță între ritmul de creștere al veniturilor și al cheltuielilor ridică semne de întrebare cu privire la eficiența politicilor de reducere a deficitului.
Reducerea cheltuielilor: O măsură cu efecte limitate?
Deși reducerea cheltuielilor de funcționare cu 5% la nivel central și cu aproape 4% la nivel local este prezentată ca un succes, aceasta exclude domenii esențiale precum sănătatea. În plus, economiile realizate, de aproximativ 380 de milioane de lei, par nesemnificative în raport cu deficitul total de 30,24 miliarde lei. Această situație sugerează că măsurile de austeritate aplicate până acum sunt insuficiente pentru a adresa dezechilibrele structurale ale bugetului.
Deficitul bugetar: O problemă cronică?
Deficitul bugetar pentru 2025 este proiectat să ajungă la 7% din PIB, o valoare alarmantă în contextul unei creșteri economice estimate la doar 2,5%. În 2024, deficitul a atins 8,65% din PIB, marcând o deteriorare semnificativă față de 2023, când acesta era de 5,61%. Aceste cifre evidențiază dificultățile guvernului în a controla cheltuielile publice și în a stimula creșterea economică.
TVA și colectarea veniturilor: O rază de speranță?
Un aspect pozitiv al execuției bugetare este creșterea încasărilor din TVA, care au depășit 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului. Aceasta reflectă o îmbunătățire a colectării veniturilor fiscale, dar rămâne de văzut dacă acest trend poate fi menținut pe termen lung. În absența unor reforme structurale, creșterea veniturilor fiscale ar putea fi insuficientă pentru a compensa presiunile exercitate de cheltuielile publice.
Perspective economice: Provocări și incertitudini
Ministrul Tanczos Barna a subliniat că reducerea deficitului bugetar este un proces de lungă durată, care necesită angajamente ferme și eforturi susținute din partea tuturor instituțiilor statului. Cu toate acestea, rămân întrebări fundamentale legate de fezabilitatea acestor obiective în contextul actual. Frânarea cheltuielilor și îmbunătățirea serviciilor publice sunt priorități declarate, dar implementarea lor efectivă va depinde de voința politică și de capacitatea administrativă a guvernului.
Concluzie: O strategie cu multe necunoscute
Deși reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor fiscale sunt pași în direcția corectă, ele nu abordează în mod adecvat problemele structurale ale bugetului. În absența unor reforme profunde, deficitul bugetar ar putea continua să reprezinte o povară semnificativă pentru economia României. Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să transforme aceste măsuri preliminare într-o strategie coerentă și sustenabilă pe termen lung.
