Unirea Principatelor Române, umbrită de extremism și dezbinare
Evenimentele solemne dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, desfășurate la Iași pe 24 ianuarie 2025, au fost marcate de un episod fără precedent în istoria postdecembristă. Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL și președinte PNL Iași, a denunțat public comportamentul extremiștilor care au transformat o ceremonie religioasă într-un spectacol grotesc de huiduieli și jigniri la adresa Bisericii și a preoților participanți.
Conform declarațiilor lui Muraru, pentru prima dată după 1989, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Catolică au fost ținta unor atacuri verbale directe în timpul unei slujbe religioase. Aceste manifestări au fost atribuite membrilor partidelor extremiste, în special AUR, dar și altor grupări precum SOS și POT, coordonate de lideri precum George Simion și Călin Georgescu. Incidentul a fost calificat drept o încercare deliberată de deturnare a semnificației istorice a zilei de 24 ianuarie.
Un afront adus memoriei eroilor Unirii
Serviciul religios, condus de un sobor de preoți ortodocși și catolici, a fost întrerupt de scandări și lozinci anti-naționale și anti-creștine. Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Episcopul Iosif Păuleț, reprezentant al Diecezei Romano-Catolice de Iași, au fost martorii unor momente de o gravitate extremă. Discursurile lor, menite să sublinieze importanța istorică a Unirii Principatelor, au fost acoperite de fluierături și amenințări.
Mai mult, momentele solemne precum depunerea coroanelor la statuia lui Alexandru Ioan Cuza și citirea „Proclamației de Unire de la 1861” au fost perturbate de insulte și sloganuri vulgare. Aceste acțiuni au fost percepute ca un atac direct asupra memoriei celor care au luptat pentru idealul Unirii și asupra valorilor naționale.
Biserica, între pace și dezbinare
Biserica Ortodoxă Română a condamnat în repetate rânduri comportamentul liderilor extremiști, subliniind că instituția promovează pacea și unitatea, nu dezbinarea și conflictul. Totuși, evenimentele de la Iași au demonstrat o escaladare a tensiunilor dintre grupările extremiste și valorile tradiționale ale societății românești.
Alexandru Muraru a evidențiat faptul că ceremoniile din Piața Unirii nu au avut caracter politic, fiind lipsite de discursuri din partea oficialilor. Cu toate acestea, prezența organizată a membrilor AUR și a altor grupări extremiste a transformat o sărbătoare națională într-un spectacol al urii și al dezbinării.
Întrebări fără răspuns
În contextul acestor evenimente, Muraru a ridicat întrebări esențiale: de ce a fost necesară mobilizarea masivă a membrilor AUR la Iași? Cui servește această demonstrație de forță și de ce Ziua Unirii Principatelor a devenit un prilej de conflict și dezbinare? Răspunsurile, spune el, se regăsesc în discursurile liderilor extremiști, care promovează haosul și ura sub masca unui fals patriotism.
Aceste incidente ridică semne de întrebare cu privire la direcția în care se îndreaptă societatea românească și la capacitatea acesteia de a proteja valorile fundamentale ale unității și respectului reciproc. Într-un moment care ar fi trebuit să unească, extremismul a reușit să dezbine, lăsând în urmă o umbră asupra unei zile de o importanță istorică majoră.
