Grindeanu: Două județe vor să se unească, președinții CJ m-au sunat

Grindeanu: Președinții consiliilor județene Ialomița și Călărași vor să unească cele două județe

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri seară că președinții Consiliilor Județene Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, i-au transmis că doresc să unească cele două județe, fără să mai aștepte o decizie de la nivel central. „Astăzi am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD spune că harta comasării județelor nu a fost discutată în partid

Grindeanu a precizat că planul de comasare a județelor prezentat de europarlamentarul Dragoș Benea nu a fost analizat în cadrul partidului. „Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid. A fost o propunere făcută de Benea să discutăm despre o reorganizare asemănătoare curților de apel. De aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a explicat el.

Reforma administrației, discutată prin prisma cetățeanului și a localităților mici

Președintele PSD a subliniat că reforma administrației publice trebuie să aibă cetățeanul în centru și să vizeze servicii mai bune la costuri mai mici pentru stat. El a arătat că România are 429 de localități cu sub 1.500 de locuitori, aproximativ 1.200 cu sub 2.500 de locuitori și circa 1.500-1.600 din totalul de 3.300 de unități administrativ-teritoriale. „Sunt localități mici care nu se mai pot susține din punct de vedere economic, care nu pot face proiecte europene și nu le pot aduce cetățenilor servicii de calitate, pentru că nu au capacitate administrativă”, a afirmat Grindeanu.

Criterii cuantificabile și facilități pentru comasare

Grindeanu a cerut criterii cuantificabile care să nu poată fi contestate, dincolo de numărul de locuitori, precum venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite. El a menționat și posibilitatea acordării de facilități, inclusiv reducerea impozitelor pe patru-cinci ani pentru localitățile care se comasează. „Dacă vom menține aceste localități mici, le facem rău cetățenilor sau îi condamnăm la sărăcie. Nicio localitate mică nu va mai putea accesa programe naționale sau europene care să le poată îmbunătăți nivelul de trai”, a avertizat liderul PSD.

PSD își asumă reforma, chiar cu risc electoral

Grindeanu a declarat că PSD își asumă reforma administrativă chiar dacă va avea de pierdut electoral și a arătat că vor fi înființate comitete județene conduse de prefecți pentru a discuta reorganizarea la nivelul fiecărui județ. El a amintit și exemplul Văii Almăjului din Caraș, unde a discutat cu primarii localităților mici despre beneficii. „PSD, cu toate riscurile, își asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral. Asta înseamnă reformă, nu doar să dai din gură, așa cum au făcut alții”, a spus el.

Grindeanu propune asumarea răspunderii și îi provoacă pe cei de la AUR la moțiune

În privința moțiunii de cenzură anunțate de AUR, Grindeanu a declarat că a cerut premierului să folosească varianta asumării răspunderii pentru reformă. „Or să aibă o ocazie foarte bună să dea Guvernul jos. Eu i-am propus premierului ca reforma să fie făcută prin angajarea răspunderii. De asemenea, i-am propus ca reducerea, comasarea și cuantumul indemnizațiilor membrilor CA să fie făcute tot prin angajarea răspunderii. Faceți moțiune. Au ocazia foarte bună să facă moțiune”, a subliniat el.

Reforma ar urma să fie încheiată până în 2028

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a declarat că prima etapă a reformei administrativ-teritoriale ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării. Potrivit acestuia, reforma este necesară pentru ca România să obțină mai multe fonduri europene, iar localitățile sub 3.000 de locuitori ar rămâne, în caz contrar, „condamnate la subdezvoltare”.