26 de județe ar putea dispărea. Autorul reformei: doi factori de presiune

Reforma administrativă: 26 de județe ar putea fi comasate până în 2028

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială, a declarat că prima etapă a acestui proiect ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul respectiv să reflecte noua organizare a țării. Potrivit acestuia, în acest scenariu „toate partidele vor pleca de la zero”.

Benea a explicat că reforma trebuie finalizată până în 2028 pentru ca România să poată obține mai multe fonduri europene, avertizând că, în caz contrar, localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori vor rămâne „condamnate la subdezvoltare”.

Două momente-cheie care impun calendarul reformei

Vicepreședintele PSD a identificat doi factori de presiune care determină ritmul reformei: alegerile locale din 2028 și cadrul financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene. „Avem doi factori de presiune: alegerile locale din 2028, această hartă ar trebui să fie validă și startul pe competiția pentru fondurile europene pentru 2028-2034. Trebuie să prindă aceste comunități mult mai pregătite”, a declarat el.

Social-democratul a precizat că proiectul este încă în lucru și nu poate avansa un calendar, deoarece „calendarul nu este la PSD, ci la guvern”.

Comasarea voluntară, primul pas

Într-o primă etapă, Ministerul Dezvoltării demarează comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori. Benea a atras atenția că aceste comasări trebuie să ducă la unități care depășesc 3.000 de locuitori. „Nu să comasăm 800 cu 800 și să facem 1.600. Sau și mai puțin. Cei care fac acest proiect ar trebui să impună această cifră de bun simț de 3.000. Adică să nu ne trezim că din trei comune nu facem nici 2.500 de locuitori”, a spus el.

Curțile de Apel, modelul pentru comasarea județelor

Pentru reducerea numărului de județe, planul lui Benea are la bază organizarea celor 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. „Am propus ca punct de plecare organizarea Curților de Apel. E un punct de plecare. Organizarea curților de apel într-un sistem mai rigid, dar care s-a dovedit a fi eficient. Un sistem mai rigid poate să facă acest lucru, sistemul administrației publice locale nu poate nici măcar să dezbată că se supără câțiva președinți de consilii județene că își pierd mandatele. Pot rămâne 20-17, asta în urma unor discuții pe bază de criterii și cifre. Repet, această reorganizare a Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, ca ministru al Justiției, în 1992”, a mai spus Benea.

El a evitat să speculeze unde ar urma să fie plasate anumite județe: „Nu știu unde va fi Buzăul, va fi cu Prahova, va fi cu Galați, nu speculez”.

De la 41 la 15 județe

România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma ar urma modelul celor 15 Curți de Apel, ceea ce ar presupune redesenarea granițelor administrative. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.

În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe.

Potrivit lui Benea, comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.

Ultima reorganizare, în 1968

Social-democratul a explicat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a fost în 1968, în timp ce celelalte state ale Uniunii Europene au trecut prin procese de reorganizare din 1980 până în prezent. „Atunci s-au schimbat căile de comunicare, comunicațiile, e complicat să le spunem oamenilor că noi nu putem conecta azi regiuni și comunități când digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat”, a spus el.

Cetățeanul, principalul beneficiar

Benea a subliniat că principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației contribuie semnificativ la analiza cost-beneficiu făcută de Comisia Europeană la aprobarea finanțărilor. „Indicele de populație, trendul demografic, contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu apă sau nu se aprobă, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu gaze sau nu. Eu am spus că singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul român. Calitatea serviciilor mai bună, investiții mai multe în școli, în grădinițe, în iluminat public, toate acestea au nevoie de finanțări”, a mai spus Benea.