Primar din Maramureș amenință cu „revoltă” dacă județul dispare: „Ce am în comun cu Cluj?”

Primarul din Cavnic amenință cu „revoltă” dacă Maramureșul dispare în reforma administrativă

Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic din județul Maramureș, a declarat miercuri că reforma administrativ-teritorială nu poate fi făcută pe „repede-înainte” și că o eventuală comasare a Maramureșului cu alte județe ar provoca o reacție puternică în regiune. Edilul a intervenit într-o emisiune televizată, unde a criticat modul în care sunt prezentate public scenariile de reorganizare.

Primarul susține că lipsa unor date și criterii clare înainte de o astfel de reformă ar produce dezechilibre grave. El a oferit exemplul distribuției actuale a populației: aproximativ 90% în mediul rural și 10% în mediul urban. În opinia sa, o reorganizare pripită ar putea duce la o pondere de 95% rural și 5% urban, ceea ce ar afecta accesul României la fondurile europene, orientate tot mai mult către zona urbană.

„Ce am eu cu Cluj-Napoca în comun?”

Petruț a respins categoric ideea comasării Maramureșului cu județul Cluj, arătând că între cele două regiuni nu există suficiente elemente comune. El a menționat că o variantă precum Maramureș-Satu Mare ar fi avut o logică diferită, dar comasarea cu Cluj este lipsită de fundament. „Nu și-a permis niciun rege, nimeni să desființeze Maramureșul”, a spus primarul, adăugând că Țara Maramureșului a existat încă din 1918.

Edilul a avertizat că, în cazul în care Maramureșul va fi comasat, „va fi revoltă”. El a subliniat că județul nu a fost desființat niciodată de-a lungul istoriei.

Riscul retrogradării Cavnicului la rang de comună

Orașul Cavnic se numără printre localitățile care ar putea fi retrogradate la rangul de comună, dacă ar fi aplicat criteriul anunțat de PSD privind un minim de 10.000 de locuitori pentru statutul de oraș. Primarul a explicat că nu primăria ar fi desființată, ci doar statutul administrativ al localității s-ar putea schimba.

Petruț a argumentat că o astfel de măsură ar fi nedreaptă față de localitățile urbane care dispun de infrastructură completă. El a relatat că este înconjurat de trei comune care nu au stații de epurare, canalizare sau gaze, în timp ce Cavnicul le are pe toate. „Să mă dezmembrez și să mă duc la unii dintre ei sau să mă pui la egal cu ei?”, a întrebat retoric primarul, cerând ca deciziile să fie bine cântărite.

Scenariul celor 15 județe, discutat în PSD

Reacția primarului din Cavnic vine după ce Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru pentru reformă, a declarat că România ar putea ajunge la 15 județe în loc de 41. Modelul discutat ar urma structura celor 15 curți de apel din sistemul judiciar, ale căror circumscripții reunesc deja mai multe județe.

Potrivit Legii nr. 304/2022, curțile de apel funcționează la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara. Curtea de Apel Cluj are în circumscripție județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea de la Oradea acoperă Bihor și Satu Mare.