ANAF explică procedura de recuperare a celor 14 milioane de lei pe care AEP le cere înapoi de la PNL
Agenția Națională de Administrare Fiscală a transmis că recuperarea creanțelor bugetare se realizează potrivit procedurilor legale, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Precizările au venit după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a sesizat ANAF pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei de la Partidul Național Liberal.
Fiscul a subliniat că executarea silită nu este singura modalitate de recuperare a datoriilor și că aplicarea măsurilor de executare presupune parcurgerea mai multor etape. AEP s-a aflat în litigiu cu partidul pentru această sumă și nu a putut începe executarea silită înainte ca instanța să pronunțe o hotărâre definitivă în dosar. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză autorității, iar PNL este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei, bani folosiți pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă.
Etapele procedurii de recuperare a creanțelor
Potrivit ANAF, procedura de recuperare a creanțelor bugetare începe cu constatarea obligațiilor restante, care devin supuse colectării conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Contribuabilii au posibilitatea stingerii obligațiilor prin plată voluntară sau prin alte modalități prevăzute de lege, inclusiv compensarea.
În cazul în care obligațiile nu sunt achitate, executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu. De la data comunicării somației, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligației restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.
Contribuabilul poate solicita inițierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somației, dacă optează pentru această cale. Procedura permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluțiilor legale de stingere a creanțelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.
Măsurile de executare silită disponibile
Dacă obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală. Acestea includ poprirea disponibilităților bănești, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului, poprirea la terți, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv a sumelor certe, lichide și exigibile datorate de autorități sau instituții publice, precum și executarea silită a bunurilor mobile și imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru și valorificare.
În situația în care contribuabilii se confruntă cu dificultăți financiare, acestea au dreptul să solicite acordarea unei eșalonări la plată, în condițiile legii. Eșalonarea permite achitarea obligațiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită, iar în cazul aprobării acesteia, executarea silită pentru obligațiile care fac obiectul eșalonării se suspendă.
ANAF: Datoriile restante nu duc automat la poprirea conturilor
Fiscul a evidențiat că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor procedurale stabilite de lege.
„Executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligațiile restante. Cadrul legislativ prevede și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalități de stingere a debitelor și acordarea eșalonărilor la plată, în condițiile legii”, a precizat ANAF într-un comunicat de presă.
Instituția a mai arătat că aplică aceste proceduri în mod unitar și nediscriminatoriu, în funcție de situația juridică și fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanțelor datorate bugetului general consolidat.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea partidului, formațiunea avea datorii mari.
Vrei să vezi mai des știrile Esential News în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
