Nazare anunță două rectificări bugetare: una de urgență, alta de reglaj

Alexandru Nazare anunță două rectificări bugetare după învestirea Guvernului Niculescu

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni, după audierile din Parlament, că urmează două etape de rectificare bugetară: una „de urgență”, până la finalul lunii octombrie, și una „de reglaj”, la finalul lunii noiembrie.

Prima rectificare vizează acoperirea cheltuielilor de funcționare și a nevoilor stringente pentru toți ordonatorii de credite. Nazare a explicat că o parte dintre sume este deja identificată, iar restul urmează să fie stabilit. Printre instituțiile vizate se numără Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță și Ministerul de Interne, unde problemele țin inclusiv de banii pentru combustibil.

„Vorbim de IGSU, vorbim de Ministerul Sănătății, vorbim de zona de ambulanțe, de cheltuieli cu combustibilul acolo, în aceste zone vorbim de Ministerul Sănătății, de Ministerul de Interne, avem sume identificate și le vom acoperi la rectificare, astfel încât să nu fie probleme până la finalul anului”, a afirmat ministrul.

Cifra exactă a primei rectificări nu este încă stabilită. Potrivit lui Nazare, suma va fi definitivată după învestirea noului Guvern, când miniștrii și ceilalți ordonatori de credite vor verifica necesarul instituțiilor pe care le conduc.

Ambele rectificări, construite pentru menținerea țintei de deficit

Ministrul a subliniat că ambele rectificări vor fi construite astfel încât România să rămână în ținta de deficit bugetar asumată pentru acest an, recunoscând însă că atingerea obiectivului nu este garantată, nici pentru 2026, nici pentru 2027.

„Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menținere a țintei de deficit la finalul anului. În același timp, am vorbit foarte deschis și transparent astăzi și de presiunile pe care le avem în acest moment și de riscurile pe care le avem în acest moment legate de menținerea acestei ținte în 2026 sau 2027”, a declarat Nazare.

Presiuni din PNRR, energie și justiție

Una dintre principalele necunoscute o reprezintă banii europeni din PNRR. Statul așteaptă rambursările aferente cererilor de plată cinci și șase, dar are de acoperit și costurile proiectelor care nu au fost terminate la timp și pentru care finanțarea europeană nu mai poate fi folosită.

„Dacă vorbim de 2026, vorbim, bineînțeles, de sumele pe care le vom vedea efectiv rambursat din PNRR din cererea cinci și șase și de sumele rămase de executat din proiectele care n-au fost terminate la timp pentru PNRR. Există un stoc de astfel de proiecte și un volum care va trebui acoperit în 2026 și 2027 și trebuie găsită formula viabilă în care să putem să acoperim aceste sume”, a spus ministrul.

Presiuni vin și din zona energiei. Statul a plătit deja peste cinci miliarde de lei pentru compensarea prețurilor la electricitate și gaze, iar datoriile încă neachitate ar putea ajunge la cinci până la opt miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală pe care o va face ANRE.

Cea mai mare factură restantă provine însă din justiție. Sumele pe care statul le datorează magistraților în baza unor hotărâri judecătorești definitive ajung la aproximativ 12,7–13 miliarde de lei. Nazare a precizat că premierul urmează să deschidă discuții pentru plata acestor sume în tranșe, într-o formulă care să nu afecteze planul de reducere a deficitului.