Mirabela Grădinaru: energia creativă, avantaj strategic pentru România

Mirabela Grădinaru: Provocarea următorilor ani este transformarea energiei creative într-un avantaj strategic pentru România

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a declarat luni, la masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, organizată în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a II-a, că principala provocare pentru România nu este lipsa creativității, ci capacitatea de a o observa, conecta și susține.

Evenimentul, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, a reunit specialiști din industriile creative pentru a discuta despre modul în care creativitatea românească poate fi recunoscută și susținută pe termen lung.

„Ceea ce se întâmplă aici este mai mult decât o conversație despre industriile creative, este o conversație despre colaborare, despre punți între domenii și despre capacitatea noastră de a construi împreună”, a afirmat Mirabela Grădinaru. Ea a subliniat că cele mai valoroase idei apar la intersecția dintre perspective diferite și că România nu trebuie să aleagă între trecut și viitor, ci să descopere ce poate construi prin întâlnirea dintre patrimoniu și inovație.

„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtășesc idei, de instituții care susțin această inițiativă și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a încerca ceva nou”, a adăugat ea.

Mirabela Grădinaru a evidențiat schimbarea paradigmei economice la nivel global, arătând că, dacă în trecut puterea unei națiuni era măsurată prin resursele deținute, astăzi avantajul competitiv este dat de capacitatea de a genera idei și de a le transforma în soluții relevante pentru societate.

„Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilități – posibilitatea unui oraș de a se reinventa, a unei comunități de a se face auzită, a unui tânăr de a-și construi viitorul aici, în România”, a declarat ea. Potrivit acesteia, transformarea energiei creative într-un avantaj strategic pentru dezvoltarea țării este provocarea următorilor ani, mai ales în era inteligenței artificiale.

„Viitorul nu aparține doar celor care au resurse, ci celor care au imaginația, curajul și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a subliniat Mirabela Grădinaru.

Valentin-Sorin Costreie: România are insule de creativitate care trebuie conectate

Consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie a atras atenția că una dintre problemele României este legată de modul în care creativitatea este cultivată și susținută.

„România are insule de creativitate deja certificate și care exportă creații. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită România creativă”, a declarat el.

Costreie a susținut că această conectare nu poate fi realizată decât prin intervenții timpurii, începând de la educația din grădiniță și primii ani de școală. El a criticat sistemul educațional actual, despre care a spus că nu este „calat și croit pentru a hrăni creativitatea”, ci dimpotrivă.

„Trebuie să schimbăm paradigma educațională a întregii societăți. Trebuie să hrănim această curiozitate pe care o avem, iar copiii sunt foarte creativi și inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm și prin această înregimentare le pierdem potențialul lor de creativitate”, a afirmat consilierul prezidențial.

El a adăugat că în România există un potențial care se poate manifesta atunci când este susținut de mentori, părinți și modele pozitive. „Cred că trebuie să le hrănim creativitatea și să le oferim modele”, a conchis Costreie.

Gazda evenimentului: Continuitatea unei idei depinde de relațiile care o susțin

Marlene Herberth, gazda mesei rotunde, a declarat că România trebuie să devină mai bună în a recunoaște, conecta și susține creativitatea pe care o are deja.

„Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană și comunități, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relațiile care o susțin: cine transmite cunoașterea, cine oferă spațiu pentru experiment, cine finanțează și cine deschide accesul către public”, a afirmat ea.

Participanți din multiple domenii creative

La masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative” au participat arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, președinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeș, președinte RAW Music & Fondator Mastering The Music Business, și Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Romanian Creative Week X Bucharest se desfășoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalații și evenimente dedicate industriilor creative.