Profesor de la Oxford avertizează românii care aplaudă AfD: Vor fi trimiși acasă

Profesor de la Oxford: românii care aplaudă AfD ar putea fi primii vizați de „remigrare”

Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, avertizează că românii din diaspora care salută ascensiunea partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) se află într-o eroare periculoasă. Potrivit acestuia, într-o Germanie condusă de AfD, românii ar fi printre primele comunități vizate de planul de „remigrare” al formațiunii.

Declarațiile vin după scrutinul din landul Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut 44% din voturi, față de aproximativ 21% în 2021. Profesorul subliniază că această creștere reprezintă un semnal puternic pentru întreaga Europă, inclusiv pentru România.

„Vor fi unde de șoc peste tot în Europa, inclusiv în România”, a declarat Bjola. El explică faptul că AfD reușește să atragă alegători dincolo de bazinul electoral tradițional al mișcărilor populiste – bărbați tineri, fără studii superioare și fără mijloace economice – extinzându-se către cercuri sociale diverse.

Profesorul identifică trei factori care alimentează acest vot: problemele economice, reculul cultural pe fondul migrației și sentimentul de alienare identitară. În Germania de Est se adaugă percepția de cetățeni de mâna a doua, completată de conceptul de „privare relativă” – distanța dintre așteptări și situația percepută, indiferent de progresul economic real față de 1989.

Bjola atrage atenția că partidele tradiționale nu reușesc să articuleze o viziune a viitorului, în timp ce AfD proiectează o imagine a unei Germanii prospere și omogene, un simbol cultural puternic.

În ceea ce privește amenințarea la adresa democrației, profesorul consideră că majoritatea cetățenilor germani susțin democrația, dar există un procent semnificativ care simte nevoia unui lider autoritar. El amintește de exemplul Ungariei lui Viktor Orban, unde sistemul democratic a fost transformat după accederea la putere a unui partid suveranist.

Profesorul critică dur poziția unor români din diaspora care aplaudă victoria AfD, numind-o „o iluzie periculoasă”. El subliniază că românii sunt aproape pe locul trei sau patru ca număr în landurile germane și vor fi ținta procesului de remigrare. Mai grav, spune el, este că partidele suveraniste românești colaborează cu formațiuni care tratează românii ca o comunitate de expulzat, în timp ce lideri precum George Simion îi curtează pe politicieni cu poziții antiromânești, precum Nigel Farage.

„Partidele românești suveraniste sunt, de fapt, foarte antinaționale. Pentru calcule politice tactice minore, sacrifică viitorul politic al diasporei românești”, afirmă Bjola, comparând situația cu latino-americanii din SUA care au votat pentru Donald Trump și s-au trezit trimiși acasă.

Profesorul avertizează și asupra unui nucleu tot mai activ de alegători imuni la mesaje economice sau legate de migrație, motivați de dorința de revanșă. El menționează discursuri duse dincolo de limitele normale într-o democrație, inclusiv amenințări cu moartea în mediul online, care găsesc rezonanță în rândul urmăritorilor. În acest context, justiția trebuie să funcționeze imparțial, altfel frustrarea poate alimenta radicalismul excesiv.

Bjola vorbește și despre necesitatea ca elita politică să se apropie de cetățeni: „Nu poți să te duci la oameni în Mercedes, îmbrăcat în costume scumpe, și să vorbești de sus, că le înțelegi temerile”.

În privința câștigătorilor de pe urma ascensiunii extremei drepte, profesorul indică Rusia, care vede în slăbirea Occidentului o oportunitate de a-și atinge obiectivele, inclusiv în Ucraina. AfD este, spune el, „copilul susținut de propaganda rusă”. În al doilea rând, anumite cercuri din mișcarea MAGA americană, interesate de o Europă slabă și divizată, beneficiază atât din punct de vedere economic, cât și al reglementărilor împotriva platformelor americane. China asistă și ea cu plăcere la slăbirea unei puteri mondiale, mai ales că Germania a pierdut din avansul economic în fața concurenței chineze în industria auto.

Profesorul îndeamnă România și Europa să strângă rândurile, pentru că o Europă fragmentată devine ușor de forțat să facă concesii economice și geopolitice. El subliniază că „cordonul sanitar” din jurul extremei drepte se diluează și în România, iar colaborarea instituțională cu astfel de formațiuni rămâne un risc major.