România ar putea să piardă 4 miliarde de euro din PNRR din cauza unor reforme amânate
România se confruntă cu riscul de a pierde o sumă considerabilă, de până la 4 miliarde de euro, din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate. În cadrul unei recente ședințe de guvern, au fost discutate stadiul actual al reformelor, riscurile asociate și măsurile necesare pentru îndeplinirea jalonelor din PNRR, în special pentru Ministerul Mediului și Ministerul Energiei.
Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat importanța stabilirii unui calendar clar de implementare pentru toate țintele restante, precizând că evaluarea progresului va fi realizată la fiecare două săptămâni. El a afirmat că nu există o variantă în care aceste reforme să nu fie duse la îndeplinire.
Între reformele restante se numără modificări legislative esențiale, precum intrarea în vigoare a legii ce reglementează noul mecanism economic pentru resursele de apă, strategia națională privind biodiversitatea, precum și reformele în domeniul energiei, inclusiv decarbonizarea sectorului și creșterea eficienței administrative în cadrul ANAF.
Ministrul a adăugat că Ministerul Investițiilor lucrează deja de câteva luni împreună cu ministerele de linie pentru a asigura finalizarea PNRR în termenul limită stabilit, 31 august 2026, și a accentuat necesitatea unei colaborări efective pentru adoptarea cadrului legislativ relevant.
De asemenea, Pîslaru a precizat că penalizările pentru nerespectarea termenelor sunt severe, putând ajunge la sume exorbitante, inclusiv penalizări de 972 milioane de euro pentru nerespectarea anumitor jaloane cheie. Aceste penalizări subliniază urgența implementării reformelor și a investițiilor necesare, dat fiind contextul economic actual al țării, care se confruntă cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Guvernul a reafirmat că toate reformele și investițiile asumate prin PNRR trebuie îndeplinite până la finalizarea programului, iar cererile finale de plată vor trebui transmise până la 30 septembrie 2026. Aceasta face parte dintr-o obligație pe care România și-a asumat-o, de a atrage fonduri esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei.
