România riscă pierderi semnificative din PNRR din cauza întârzierilor în reforme
România se află într-o situație critică, fiind amenințată cu penalizări de până la 4 miliarde de euro din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza nerespectării termenelor pentru reformele angajate. Conform informațiilor prezentate în cadrul unei ședințe de guvern recente, pe ordinea de zi s-a aflat un raport privind stadiul implementării, riscurile și măsurile aferente jalonelor esențiale din PNRR, în special pentru Ministerul Mediului și Ministerul Energiei.
Amânarea repetată a reformelor crucializează riscurile financiare, având în vedere că România deja detine cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În cadrul acestei ședințe, s-au discutat posibilele penalizări, inclusiv:
- Un maxim de 972 milioane euro pentru nerespectarea jaloanelor 4 și 31, care impun Ministerului Mediului să reformeze administrarea și tarifele pentru serviciile de apă, precum și să elaboreze o strategie națională pentru biodiversitate.
- Penalizări de 109 milioane euro pentru neîndeplinirea jalonului 124, referitor la instalarea a 950 MW de energie regenerabilă.
- 64 milioane euro per fiecare dintre jaloanele 131 și 134, care vizează stocarea energiei și producția combinată de energie termică și electrică pe gaze.
- Un maximum de 770 milioane euro pentru reforma pieței energiei electrice, care va implica eliminarea cărbunelui din mixul energetic și crearea unui cadru legislativ favorabil pentru investițiile în energia din surse regenerabile.
- Penalizări similare în valoare de 972 milioane euro pentru nerespectarea jaloanelor 126 și 128, care vizează legislația favorabilă pentru hidrogenul regenerabil și decarbonizarea sistemului de încălzire.
Așa cum a subliniat președintele Nicușor Dan, succesul României în accesarea fondurilor europene din PNRR depinde în mare măsură de colaborarea eficientă între diversele instituții, depășind rivalitățile politice. Dan a menționat că „ne aflăm sub un termen limită strict – finalul lunii august pentru PNRR – și trebuie să colaborăm pentru a atrage cât mai multe fonduri”.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a reiterat importanța impulsionării acestui proces, subliniind că întârzierile vor avea consecințe directe asupra responsabilității politice a miniștrilor. Bolojan a afirmat că, în cazul pierderilor financiare, se va lua măsura revocării din funcție a celor responsabili.
Guvernul și-a asumat să finalizeze toate reformele până la 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie trimisă până la 30 septembrie 2026. În total, România are în prezent șase cereri de plată în cadrul PNRR, iar cererea 5 va include 28 de ținte și jaloane, iar cererea 6 va conține 151 de ținte și jaloane, atât pentru componentele nerambursabile, cât și pentru cele rambursabile.
În ciuda dificultăților întâmpinate, România a reușit să acceseze până acum 10,72 miliarde de euro, sumă care acoperă prefinanțarea și primele cereri de plată. Aceasta include aproximativ 6,4 miliarde de euro din fonduri nerambursabile și 4,3 miliarde de euro din împrumuturi, iar statul român trebuie să continue să navigheze prin aceste provocări pentru a maximiza accesarea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea economică și socială.
