Comerțul cu sclavi africani, cea mai gravă crimă împotriva umanității
Adunarea Generală a ONU a declarat, în data de 25 martie 2026, comerțul cu sclavi africani drept cea mai gravă crimă împotriva umanității. Această hotărâre a fost sprijinită de Ghana, care a cerut repararea injustițiilor istorice prin scuze oficiale și compensații pentru urmașii victimelor. Președintele Ghanaii a fost prezent la ONU pentru a susține această cauză esențială.
Detalii despre adoptarea rezoluției
Rezoluția a fost adoptată cu 123 de voturi „pentru”, în timp ce 3 membri – Statele Unite, Israel și Argentina – au votat „împotrivă”. De asemenea, 52 de țări s-au abținut, dintre care s-au numărat Regatul Unit și multe state din Uniunea Europeană. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat gravitatea și amploarea fenomenului sclaviei, evidențiind caracterul său sistemic și impactul continuu asupra societății moderne, unde discriminarea racială împotriva africanilor și a descendenților acestora persistă într-o formă alarmantă.
Declarațiile oficialilor ONU
Antonio Guterres a declarat că justificațiile aduse de susținătorii sclaviei, ce transformă prejudecățile în pseudo-știință, nu fac decât să adâncească rănile deja profunde cauzate de această formă de opresiune. Conform rezoluției, se solicită un strigăt de justiție, prin care să fie aduse scuze oficiale și compensații victimelor, dar și măsuri concrete împotriva rasismului, precum și restituirea bunurilor culturale sau religioase confiscate în trecut.
Responsabilitatea statelor pentru comerțul transatlantic
Ministrul de Externe din Ghana a îndreptat cu degetul spre statele europene și Statele Unite, considerându-le responsabile pentru comerțul transatlantic cu sclavi și cerând scuze „ferme și sincere”. De asemenea, el a acuzat unele state că refuză să recunoască faptele comise în trecut.
Poziția Statelor Unite și a Uniunii Europene
În justificarea votului său împotriva rezoluției, reprezentantul Statelor Unite la ONU, Dan Negrea, a afirmat că SUA nu recunosc dreptul la despăgubiri în cazul greșelilor istorice ce nu erau ilegale conform dreptului internațional la vremea respectivă. Aceleași argumente au fost invocate și de către reprezentanții Uniunii Europene și ai Marii Britanii, care au invocat riscurile de a crea o „concurență” între diferitele tragedii istorice, în detrimentul memoriei acestora.
Importanța acestei rezoluții în contextul istoric
În opinia oficialităților din Ghana, nicio altă atrocitate din istoria omenirii nu a fost atât de sistematică și de durabilă, impactând generații întregi pe parcursul a peste 300 de ani. Ministrul de Externe al Ghanaii a declarat că nu se dorește compararea suferințelor, ci recunoașterea și repararea injustițiilor care au persistat de-a lungul timpului.
Acest deliberativ se prezintă ca un moment crucial în abordarea problemelor istorice legate de sclavie și prejudecăți rasiale, marcând un pas important către reconciliere și justiție socială la nivel global.
