P Declarația Premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o recentă postare pe Facebook, că România se pregătește să își redirecționeze economia pe un drum favorabil relansării în lunile următoare. El a accentuat că echipa guvernamentală lucrează intens pentru a definitiva bugetul pe 2026, dorindu-se să se bazeze pe date și previziuni realiste, astfel încât să asigure suficiente fonduri pentru investiții și dezvoltare economică. Conform declarației sale, acest buget este destinat în mod special relansării economiei, în contextul recentelor măsuri de austeritate adoptate care au dus la reducerea deficitului bugetar.
Reducerea deficitului și realizările anterioare
Bolojan a menționat că măsurile de austeritate implementate în 2025 au dus la o scădere semnificativă a deficitului, care a ajuns la un nivel sub ținta de 8,4%. El a subliniat că economiile realizate în a doua parte a anului precedent au contribuit la o reducere de peste 1% din PIB. Premierul a subliniat respectarea angajamentelor asumate, ceea ce a contribuit la recâștigarea credibilității în fața investitorilor și a piețelor financiare.
Obiectivele bugetului pe 2026
Obiectivele bugetului pentru anul 2026 includ o țintă de deficit de puțin peste 6% și o încadrare a inflației la aproximativ 4%. Bolojan a confirmat că aproximativ 15 miliarde de euro vor fi alocate prin fonduri europene, atât din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și din politica de coeziune, soluții ce vor fi direcționate către infrastructură și servicii publice. Premierul a afirmat că acest buget trebuie să fie unul care nu doar că răspunde nevoilor imediate ale economiei, dar sprijină și proiectele de dezvoltare pe termen lung.
Măsuri suplimentare și angajamente viitoare
În plus, Bolojan a anunțat că, în începutul lunii februarie, Guvernul va lua angajamentul pe legislația care se va concentra pe restrângerea cheltuielilor în administrație, ca parte a unei strategii mai ample de relansare economică. Acesta a recunoscut că, în prezent, românii resimt efectele negative ale acestui deficit redus, dar și că se așteaptă ca măsurile adoptate să își facă simțite efectele în viitorul apropiat, pe o bază economică mai stabilă.
Critici asupra deficitului și reacții politice
În urma declarațiilor premierului, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a contestat validitatea cifrelor prezentate privind deficitul, susținând că România s-a confruntat cu o „scamatorie mai elaborată” în raportarea acestuia și că acesta ar fi, de fapt, mult mai aproape de 8%. De asemenea, Grindeanu a subliniat că, în afară de o majorare a TVA-ului, nu s-au realizat măsuri semnificative care să justifice această scădere a deficitului. El a avertizat că reflectarea realității bugetare se va vedea clar în execuția bugetară de la sfârșitul anului.
