Dragoș Pîslaru, despre reforma administrației publice: Nu e o surpriză, e firesc ca și statul să-și reducă cheltuielile
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat recent că pachetul de legi destinat reformei administrației publice nu reprezintă o noutate. Într-o declarație făcută la Euronews, Pîslaru a afirmat că este absolut normal ca statul să își ajusteze cheltuielile, având în vedere contextul economic actual. El a evidențiat faptul că este esențial să se realizeze economii la buget, estimând o reducere de 5,7 miliarde de lei pe an, cu un impact prevăzut de 3,3 miliarde de lei pentru anul în curs.
„Cred că, în esență, nu discutăm de o surpriză. Acest pachet este dezbătut poate de prea mult timp. Există o mare parte din populație, dintre români, care și-ar fi dorit poate ca aceste măsuri să fie implementate mai devreme, având în vedere eforturile de reducere a deficitului bugetar. Este firesc ca și în zona aparatului de stat, a cheltuielilor publice, să existe diminuări”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a menționat că la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se urmărește o eficientizare a schemei de personal, subliniind importanța consultării cu sindicatul din minister. Pîslaru a adăugat că se va analiza necesitatea fiecărui post, inclusiv a celor ocupate în regim contractual.
Ce prevede reforma administrației
Ministerul Dezvoltării a publicat recent un proiect de reformă a administrației, care urmează să fie supus dezbaterii în Guvern. Acest pachet de măsuri include modificări ale mai multor acte normative, având ca scop tăieri de personal, majorări de impozite pentru clădirile ilegale și sancțiuni pentru cei care nu își plătesc datoriile. Printre măsurile propuse se numără și introducerea unei „liste a rușinii” pentru datornici, atât persoane fizice, cât și juridice.
Conform actului normativ, bugetul ordonatorilor de credite va fi redus cu 10% pentru cheltuielile de personal comparativ cu anul 2025. Această ajustare se va realiza prin disponibilizări sau reduceri de salarii și sporuri. De asemenea, se preconizează desființarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali, o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului și o diminuare cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, aplicată însă nu mai mult de 20% pe posturile ocupate.
