Franţa: Parchetul Naţional Împotriva Criminalităţii Organizat
Franţa a înfiinţat recent un Parchet naţional specializat în combaterea criminalităţii organizate, denumit Parchetul Naţional Împotriva Criminalităţii Organizate (PNACO). Acesta are rolul de a investiga cele mai complexe cazuri de criminalitate organizată, inspirându-se din modelele Parchetului Naţional Antiterorist şi Parchetului Naţional Financiar. O caracteristică importantă a acestui nou organism este capacitatea sa de a se autosesiza în privinţa cazurilor deosebite.
Publicat pe 7 ianuarie 2026, acest articol detaliază preluarea de către PNACO a dosarului evadării lui Mohamed Amra, un caz care a captat atenţia opiniei publice. Amra a reuşit să evadeze în mai 2024, în timpul unui atac armat asupra convoiului penitenciar în care se afla, incident soldat cu moartea a doi agenţi de penitenciar şi rănirea gravă a altor trei. După o perioadă de fugă, el a fost arestat la Bucureşti în februarie 2025, înainte de a fi predat autorităţilor franceze.
Structura şi funcţionarea PNACO
PNACO a devenit operaţional pe 5 ianuarie 2026, având ca scop principal lupta împotriva formelor grave de criminalitate organizată, în special narcotraficul. Crearea acestui parchet a fost anunţată iniţial de ministrul Justiţiei de la acea vreme, Eric Dupond-Moretti, în aprilie 2024, iar un raport senatorial a susţinut necesitatea unei astfel de structuri, evidenţiind impactul traficului de droguri în Franţa.
Odată cu deschiderea PNACO, a intrat în vigoare o nouă lege împotriva traficului de droguri, iar vechea jurisdicţie de luptă împotriva criminalităţii organizate, JUNALCO, a fost desfiinţată. În cadrul PNACO, lucrează peste 30 de specialişti în domeniul criminalităţii organizate, inclusiv 16 magistraţi şi 13 grefieri, alături de o echipă de asistenţi specializaţi. Aceştia provin din diverse domenii, inclusiv finanţe publice, poliţie, vamă şi administraţie penitenciară.
Obiectivele PNACO
Dosarele gestionate de PNACO includ cazuri economice, financiare, narcotrafic la nivel naţional sau transnaţional, omoruri, tortură şi alte acte de violenţă comise de grupuri organizate. Un oficial francez a menţionat că PNACO va prelua aproape 170 de dosare complexe, inclusiv cel al evadării lui Mohamed Amra.
Colaborarea între magistraţi
Funcţionarea PNACO se aseamănă cu cea a altor parchete naţionale specializate, precum Parchetul Antiterorist. Magistraţii pot să se autosesizeze sau să fie sesizaţi de parchetele locale. În cazul unor circuite financiare complexe, doi magistraţi specializaţi vor colabora pe fiecare dosar: unul se va ocupa de aspectele legate de criminalitate organizată, iar celălalt de cele financiare.
De asemenea, magistraţii PNACO au autoritatea de a autoriza informatori plătiţi, care vor beneficia de un statut special de „infiltrat civil”, conform unei legi adoptate în iunie 2025. Această abordare este menită să îmbunătăţească eficienţa anchetelor în domeniul criminalităţii organizate.
Îngrijorări privind independenţa PNACO
Cu toate acestea, sindicatul magistraturii, considerat a fi de stânga, a exprimat îngrijorări cu privire la independenţa PNACO. Aceştia avertizează că politica penală referitoare la criminalitatea organizată ar putea fi influenţată de ministerul public, ceea ce ar putea duce la o concentrare a puterii în mâinile unei singure autorităţi. Această situaţie ar putea afecta alegerile, deciziile şi orientarea generală a PNACO, făcându-le tributare agendei politice a Executivului.
