Creșterea accizelor și impactul asupra consumului de alcool în România
Începând cu 1 ianuarie 2026, România se pregătește pentru o nouă rundă de creșteri de accize la băuturile alcoolice, estimată să atingă până la 10%. Această măsură vine pe fondul unei scăderi deja evidente a consumului de alcool, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2024. În acest context, se ridică întrebări cu privire la efectele pe termen lung ale acestor politici fiscale asupra comportamentului consumatorilor.
În 2024, consumul mediu de băuturi alcoolice pe cap de locuitor a înregistrat o scădere semnificativă, în special la vinuri și băuturi distilate. De exemplu, consumul de vinuri a scăzut cu 1,4 litri, iar cel de băuturi distilate a scăzut cu 0,3 litri. Aceste date sugerează o tendință de reducere a consumului, care ar putea fi amplificată de noile accize.
Structura accizelor și etapele de implementare
Măsurile fiscale au fost concepute să crească accizele în două etape. Prima etapă a avut loc pe 1 august 2025, când accizele pentru alcool și băuturi alcoolice au crescut cu 10%. A doua etapă, programată pentru 1 ianuarie 2026, va aduce o nouă creștere de 10% pentru tutunul prelucrat, precum și pentru benzină și motorină. Aceste modificări sunt parte a unei strategii mai ample de ajustare fiscală, care include și o acciză recent introdusă pentru vinul liniștit și cidrul, care va crește de la 10 lei pe hectolitru la 11 lei pe hectolitru.
Scăderea consumului de alcool și resursele disponibile
În ciuda acestor creșteri de accize, consumul de alcool a continuat să scadă. În 2024, resursele totale de bere au fost cu 159.200 hectolitri mai mici comparativ cu anul precedent, iar importurile de bere au scăzut cu 9,5%. De asemenea, producția de vinuri a scăzut cu 24,1%, ceea ce a dus la o reducere a resurselor totale de vinuri cu 804.100 hectolitri.
În ceea ce privește băuturile distilate, resursele au scăzut cu 27.200 hectolitri alcool 100%, iar consumul mediu de lichioruri și alte băuturi distilate a scăzut de la 0,9 la 0,8 litri pe cap de locuitor. Aceste date sugerează o tendință generală de reducere a consumului de alcool în rândul populației, ceea ce ar putea fi influențat de noile măsuri fiscale.
Concluzii și perspective
În concluzie, creșterea accizelor la băuturile alcoolice, combinată cu o tendință deja existentă de scădere a consumului, ridică semne de întrebare cu privire la viitorul industriei alcoolului în România. Este esențial ca autoritățile să monitorizeze aceste evoluții și să evalueze impactul pe termen lung al acestor măsuri fiscale asupra consumatorilor și economiei în ansamblu.
