Document sinistru în arhiva CNSAS: Ordinul lui Ceaușescu la Revoluție
Un document recent publicat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) aduce în prim-plan o pagină din agenda generalului-maior Ștefan Alexie, secretar de stat și membru al conducerii Departamentului Securității Statului. Această notă, datată 17 decembrie 1989, conține un ordin explicit al lui Nicolae Ceaușescu, care a fost transmis armatei: „Se lichidează radical!”. Această directivă a fost emisă în contextul în care, la Timișoara, represiunea împotriva manifestanților a început să devină sângeroasă.
Ordinul a fost dat de generalul Iulian Vlad, șeful Securității, în urma unei ședințe a Comitetului Politic Executiv (CPEx), subliniind astfel natura brutală a reacției regimului comunist față de protestele populare. Agenda lui Alexie nu doar că consemnează acest ordin, dar include și instrucțiuni scrise de mână, precum „nu se cruță nimic” și „fără avertisment”, evidențiind intenția clară de a suprima orice formă de opoziție.
CNSAS: „Pe 17 decembrie 1989, la Timișoara, a început măcelul”
CNSAS a subliniat importanța acestui document, afirmând că nu lasă loc de interpretări și contrazice încercările de relativizare a responsabilităților pentru crimele comise în timpul Revoluției din Decembrie 1989. La 36 de ani de la aceste evenimente, memoria publică este tot mai afectată de dezinformare și teorii conspiraționiste, care încearcă să minimalizeze rolul aparatului represiv comunist.
Instituția a reamintit că represiunea nu a fost opera unor actori izolați, ci a implicat întregul aparat de forță al statului comunist, inclusiv Partidul Comunist, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Departamentul Securității Statului. Publicarea acestui document vine într-un moment în care Nicolae Ceaușescu este adesea prezentat de unii ca „cel mai bun conducător al României”, iar crimele regimului comunist sunt relativizate.
Consecințele ordinului lui Ceaușescu
CNSAS a avertizat că astfel de mistificări contribuie la crearea unei „minciuni colective” convenabile, în care responsabilitățile sunt diluate, iar vinovățiile sunt ocultate. „Pe 17 decembrie 1989, la Timișoara, a început măcelul. Au participat toți, nu doar ‘unii’, iar alții nu”, a concluzionat Consiliul, reafirmând caracterul criminal al ordinelor date de conducerea comunistă.
Acest document nu doar că reînvie amintiri dureroase, dar servește și ca un avertisment împotriva uitării și a relativizării istoriei. Este esențial ca societatea să rămână vigilentă și să nu permită ca faptele din trecut să fie distorsionate sau uitate.
