Dragoș Pîslaru: Timpul pentru reforma pensiilor magistraților este încă prezent
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent, în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, că Guvernul Bolojan are încă oportunitatea de a implementa reforma pensiilor magistraților. Această reformă este crucială, având în vedere că 231 de milioane de euro, fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt condiționate de adoptarea acestei legi. Pîslaru a subliniat că, deși există presiuni, o nouă lege poate fi adoptată rapid prin Parlament, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar putea oferi avizul necesar în termen de 24–48 de ore, dacă acționează cu bună-credință.
Ministrul a exprimat încrederea că Guvernul poate finaliza reforma pensiilor speciale înainte de termenul limită impus de Comisia Europeană, care este 28 noiembrie 2025. Pîslaru a afirmat că, în ciuda tensiunilor politice, există posibilitatea de a ajunge la un consens și de a avansa cu legislația necesară. El a subliniat că CSM are capacitatea de a accelera procesul, oferind avizul în timp util pentru a permite o decizie favorabilă din partea Curții Constituționale.
Responsabilitatea reformei pensiilor magistraților
Dragoș Pîslaru a subliniat că responsabilitatea pentru acest jalon din PNRR nu poate fi atribuită doar actualului Guvern, având în vedere că România a fost conștientă de necesitatea reformei încă din 2021. El a criticat guvernele anterioare pentru lipsa de voință politică de a adopta această măsură esențială. „PNRR a început în 2021 și aveam timp suficient să adoptăm această măsură. Problema nu este că actuala Coaliție nu găsește o formulă, ci că conducerea politică din 2021 încoace nu a avut voința necesară”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a reafirmat importanța reformei, subliniind că românii așteaptă mai multă echitate în sistemul de pensii. El a menționat că bugetul de pensii nu este sustenabil în forma actuală și că este esențial să se acționeze cu realism pentru a asigura un sistem echitabil pentru toți cetățenii.
Provocările întâmpinate în procesul de reformă
În ciuda optimismului exprimat de Pîslaru, provocările rămân semnificative. Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins, pe 20 octombrie 2025, legea care prevedea reforma pensiilor speciale, iar motivarea deciziei nu a fost încă publicată. Surse din cadrul Antena 3 CNN sugerează că decizia a fost influențată de lipsa avizului CSM, ceea ce a generat controverse în rândul politicienilor, inclusiv președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat că decizia CCR a fost determinată și de conținutul legii.
De asemenea, se pare că toți cei patru judecători CCR propuși de PSD au votat pentru declararea legii pensiilor magistraților drept neconstituțională, ceea ce complică și mai mult situația. Această dinamică politică subliniază dificultățile cu care se confruntă Guvernul în încercarea de a implementa reformele necesare.
Ce prevede reforma pensiilor magistraților?
Conform legii pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, vechimea necesară pentru pensionarea magistraților urma să crească de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se astfel cerințelor pentru ceilalți cetățeni. În plus, cuantumul pensiei din ultima remunerație netă urma să scadă de la 100% la 70%, pentru a evita situațiile în care pensia este egală sau chiar mai mare decât salariul. Aceste măsuri sunt menite să asigure o mai bună echitate în sistemul de pensii și să răspundă așteptărilor societății.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților rămâne un subiect de maximă importanță și urgență pentru România, iar Dragoș Pîslaru continuă să își exprime încrederea că, prin eforturi concertate, se poate ajunge la o soluție viabilă, în ciuda provocărilor politice și juridice întâmpinate.
