România și criza energetică: o analiză critică
Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a adus în discuție o problemă alarmantă: România vinde energie electrică în Ungaria la un preț derizoriu de un leu pe megawatt-oră, în timp ce cumpără aceeași energie cu 2500 de lei pe megawatt-oră în intervalul de vârf. Această situație ridică întrebări fundamentale despre eficiența și sustenabilitatea sistemului energetic național.
Dezafectarea capacităților de producție: o alegere riscantă
Ivan a subliniat că România a dezafectat, în ultimul deceniu, o cantitate semnificativă de capacități de producție pe cărbune și gaz, fără a le înlocui corespunzător. În acest context, se impune o evaluare critică a politicilor energetice adoptate de guvernele anterioare, care au dus la o dependență crescută de importurile de energie.
Angajamentele de decarbonizare: o sabie cu două tăișuri
România și-a asumat angajamente ambițioase de decarbonizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizând închiderea centralelor pe cărbune până la sfârșitul anului 2025. Comparativ cu alte țări europene, precum Germania și Polonia, care au stabilit termene mai îndelungate, România se află într-o poziție precariousă, având în vedere lipsa unor alternative viabile de producție energetică.
Impactul energiei regenerabile: o soluție insuficientă
Investițiile masive în panouri fotovoltaice nu au fost însoțite de dezvoltarea unor capacități de stocare adecvate. Aceasta a dus la o producție discontinuă de energie, care nu poate fi consumată eficient în momentele de vârf. În zilele cu soare, surplusul de energie este exportat la prețuri extrem de mici, în timp ce consumatorii români se confruntă cu tarife exorbitante în orele de vârf.
Consecințele economice ale politicilor energetice
România, cândva un exportator net de energie, s-a transformat într-un importator, ceea ce are implicații economice semnificative. Prețurile ridicate ale energiei afectează nu doar consumatorii, ci și competitivitatea economiei naționale. Această situație subliniază necesitatea unei revizuiri profunde a strategiilor energetice și a unei abordări mai echilibrate între sursele regenerabile și cele tradiționale.
Provocările viitoare: un sistem energetic în criză
În concluzie, România se confruntă cu o criză energetică complexă, generată de decizii politice discutabile și de o planificare deficitară. Este esențial ca autoritățile să reevalueze prioritățile și să dezvolte un sistem energetic sustenabil, care să asigure atât independența energetică, cât și protecția consumatorilor.
Sursa: Antena 3 CNN
