Salarii exorbitante în companiile de stat
Recent, Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a adus în discuție o problemă alarmantă: cum unii directori din companiile de stat reușesc să cumuleze salarii și indemnizații care depășesc cu mult limitele acceptabile. Într-un interviu acordat la Antena 3 CNN, Miruță a subliniat că unii dintre aceștia încasează salarii de director de 50.000 de lei, alături de indemnizații din consiliile de administrație și funcții de administrator special, totalizând venituri lunare de până la 70.000 de lei.
Un sistem corupt și ineficient
Întrebarea care se ridică este: cum este posibil ca astfel de sume să fie justificate în condițiile în care multe dintre aceste companii se află în insolvență? Miruță a explicat că, în general, administratorii speciali sunt numiți în companii care nu mai pot funcționa eficient, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la competența și integritatea celor care conduc aceste entități.
Impactul asupra economiei naționale
Salariile exorbitante nu sunt doar o problemă de etică, ci și una economică. Miruță a subliniat că aceste sume sunt nesimțite în raport cu performanțele companiilor respective. De exemplu, directorii de la Cupru MIN SA și Uzina de produse speciale Dragomirești încasează salarii care nu reflectă realitatea economică a firmelor pe care le conduc. Această discrepanță între salarii și performanță sugerează o gestionare defectuoasă a resurselor publice.
Provocarea transparenței
Ministrul a invitat cetățenii să participe la selecțiile de conducere ale acestor companii, promițând o selecție serioasă și transparentă. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă acest apel va avea un impact real asupra modului în care sunt gestionate companiile de stat. Este esențial ca procesul de selecție să fie deschis și bazat pe criterii clare de competență, nu pe relații personale sau interese politice.
Consecințele pe termen lung
În concluzie, problema salariilor mari în companiile de stat este un simptom al unei culturi organizaționale defectuoase, care prioritizează interesele personale în detrimentul bunăstării economice a țării. Această situație nu poate continua fără a avea consecințe grave asupra economiei naționale și asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Sursa: Antena 3
