Ce este moțiunea de cenzură?
Moțiunea de cenzură reprezintă un instrument legislativ esențial prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului. Conform Constituției României, acest mecanism se adoptă în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și Senatului, având nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor. Aceasta devine un instrument crucial în controlul activității executive, având potențialul de a schimba conducerea guvernamentală sau de a sancționa abaterile politice.
Procesul de inițiere și votare
Inițierea unei moțiuni de cenzură necesită sprijinul a cel puțin o pătrime dintre parlamentari. Odată depusă, moțiunea este comunicată Guvernului, iar dezbaterea are loc la cel puțin trei zile după prezentarea oficială. Votul este secret, iar adoptarea moțiunii se realizează cu majoritatea absolută a parlamentarilor, ceea ce înseamnă 50% + 1 din totalul membrilor Parlamentului.
Consecințele adoptării moțiunii
O moțiune de cenzură este considerată adoptată doar dacă obține votul favorabil al majorității membrilor Parlamentului. În acest caz, Guvernul este demis automat, iar executivul în funcție trebuie să își depună mandatul. Urmează o perioadă de negocieri politice, în care Președintele României desemnează un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, care trebuie să formeze un nou guvern și să obțină votul de încredere al Parlamentului. În absența unei majorități, se pot organiza alegeri anticipate.
Cazuri celebre de moțiuni de cenzură în România
De-a lungul timpului, România a fost martora unor cazuri notabile de moțiuni de cenzură. În 2009, Guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiunea „11 împotriva României”, inițiată de PNL-UDMR-PSD. În 2012, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură susținute de USL. Un alt exemplu semnificativ este din 2017, când PSD a demis propriul guvern condus de Sorin Grindeanu. Moțiunea din 2019, care a dus la demiterea Guvernului Viorica Dăncilă, a fost intitulat „Ca să reconstruim România…”. De asemenea, în 2020, Guvernul Ludovic Orban a fost răsturnat printr-o moțiune adoptată cu 261 voturi „pentru”. Ultimul exemplu relevant este din 2021, când Guvernul Florin Cîțu a căzut în urma unei moțiuni susținute de PSD, USR și AUR, în contextul destrămării coaliției de guvernare.
Implicarea moțiunii de cenzură în democrația românească
Adoptarea unei moțiuni de cenzură poate genera blocaje politice, dar este parte integrantă a mecanismelor de funcționare ale unei democrații parlamentare. Aceasta reflectă voința politică a parlamentarilor și oferă cetățenilor un instrument prin care pot influența conducerea guvernamentală. Într-o societate democratică, moțiunea de cenzură devine astfel un simbol al responsabilității și al transparenței în actul de guvernare.
Sursa: Antena 3
