Scandalul pensiilor speciale: între promisiuni electorale și acuzații de neconstituționalitate
Senatul României a devenit scena unui conflict intens în jurul proiectului de lege privind pensiile speciale pentru magistrați. Dezbaterile au scos la iveală tensiuni politice profunde, alimentate de acuzații reciproce între Putere și Opoziție. În centrul disputei se află modificările propuse pentru eliminarea treptată a pensiilor speciale, o inițiativă care, potrivit USR, este doar o manevră electorală lipsită de substanță juridică.
Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, aliniind astfel această categorie la standardele generale. Totuși, USR susține că legea este intenționat concepută pentru a fi respinsă de Curtea Constituțională, ceea ce ar permite coaliției de guvernare să câștige capital politic fără a implementa schimbări reale.
Opoziția versus Puterea: retorică politică sau soluții reale?
Parlamentarii USR au criticat vehement graba cu care coaliția PSD-PNL-UDMR încearcă să adopte proiectul. Aceștia consideră că inițiativa este o „fumigenă electorală”, menită să distragă atenția publicului de la lipsa unor reforme autentice. În replică, reprezentanții PSD au cerut să se renunțe la declarațiile politice, subliniind că proiectul poate fi amendat pentru a răspunde cerințelor constituționale.
Dialogul dintre senatorii Marius Humelnicu (PSD) și Irineu Darău (USR) a evidențiat divergențele majore dintre cele două tabere. În timp ce Humelnicu a încercat să apere inițiativa legislativă, Darău a acuzat coaliția de guvernare că ignoră deciziile Curții Constituționale și că încearcă să paseze responsabilitatea către Opoziție.
Modificările propuse: reformă sau compromis?
Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților a eliminat tabelele de eșalonare a vârstei de pensionare până în 2045, stabilind ca toți magistrații să se pensioneze la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, a fost introdus un amendament care limitează cuantumul pensiei de serviciu la 80% din media indemnizațiilor brute lunare din ultimele 48 de luni de activitate.
Cu toate acestea, criticii proiectului susțin că aceste modificări sunt insuficiente și că menținerea pensiilor speciale, chiar și într-o formă redusă, perpetuează inechitățile din sistemul de pensii. USR a avertizat că legea va fi respinsă de Curtea Constituțională, ceea ce ar putea întârzia accesarea fondurilor europene din PNRR.
Un joc de imagine sau o încercare de reformă?
În timp ce coaliția de guvernare încearcă să prezinte proiectul ca pe o soluție echitabilă, Opoziția îl consideră un simplu exercițiu de PR. Acuzațiile de populism și de manipulare electorală planează asupra întregului proces legislativ, iar dezbaterile din Senat au fost marcate de schimburi de replici acide și de o retorică polarizantă.
În acest context, rămâne de văzut dacă proiectul va reuși să treacă de toate etapele legislative și să fie implementat fără a întâmpina obstacole juridice. Cert este că subiectul pensiilor speciale continuă să fie o sursă de controverse și de diviziuni politice, reflectând dificultățile sistemice ale reformei în România.