Controversa Porților de Fier: Decizii politice sau eroare strategică?
Într-un episod care continuă să stârnească dezbateri aprinse, fostul ministru al Mediului, Doina Pană, a adus în discuție o situație critică din 2014, legată de deschiderea Porților de Fier. Aceasta a declarat că, potrivit datelor hidrologice și meteorologice disponibile la acel moment, nu exista nicio justificare pentru o astfel de decizie. În mod surprinzător, fostul premier Victor Ponta susține că a ordonat deschiderea barajului pentru a preveni inundațiile în Belgrad, Serbia.
Doina Pană a subliniat că debitul Dunării nu a atins pragul critic de 13.800 metri cubi pe secundă, necesar pentru a justifica deschiderea barajului conform convențiilor internaționale. În schimb, debitul maxim raportat a fost de 13.200 metri cubi pe secundă, ceea ce, din punctul său de vedere, nu ar fi trebuit să declanșeze o astfel de măsură. Aceasta a adăugat că deschiderea Porților de Fier ar fi avut consecințe devastatoare pentru zonele din România, inundând regiuni extinse.
Victor Ponta și decizia contestată
Victor Ponta, în prezent candidat independent la alegerile prezidențiale, a fost recent implicat într-un scandal major după ce a afirmat că a intervenit personal pentru a preveni inundațiile în Belgrad. Declarațiile sale au fost întâmpinate cu scepticism de către Doina Pană și alți oficiali implicați la acel moment. Aceasta a menționat că decizia de a deschide barajul ar fi trebuit să fie luată în baza unor analize riguroase și consultări între mai multe structuri, inclusiv Ministerul Mediului, ISU și Ministerul de Interne.
Într-un context tensionat, Pană a evidențiat că Liviu Dragnea, pe atunci vicepremier, coordona activitatea legată de gestionarea riscurilor de inundații. Aceasta a subliniat că decizia lui Ponta de a acționa unilateral ridică semne de întrebare cu privire la procesul decizional și la respectarea procedurilor instituționale.
Impactul politic și reacțiile publice
Declarațiile contradictorii dintre Victor Ponta și Doina Pană au generat o serie de reacții în spațiul public și politic. În timp ce Ponta își apără decizia ca fiind una necesară pentru a proteja Belgradul, criticii săi, inclusiv Pană, consideră că aceasta a fost o eroare strategică cu potențial de a cauza daune semnificative în România. Mai mult, această situație ridică întrebări despre transparența și responsabilitatea liderilor politici în gestionarea situațiilor de criză.
În acest context, rămâne de văzut cum vor influența aceste dezvăluiri percepția publică asupra lui Victor Ponta, mai ales în pragul alegerilor prezidențiale. Totodată, cazul subliniază importanța unor decizii bazate pe date concrete și consultări interdisciplinare, mai ales în situații care implică riscuri majore pentru populație și mediu.
