Controversele din jurul candidaturii Dianei Șoșoacă: între decizii constituționale și acuzații de sistem
Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România, pentru alegerile prezidențiale din 2025. Decizia a fost fundamentată pe o hotărâre anterioară a Curții Constituționale (CCR), care a stabilit că anumite atitudini și poziții ale candidatei contravin principiilor și valorilor constituționale. Această hotărâre, emisă în 2024, a fost considerată obligatorie și pentru actualul ciclu electoral, conform BEC.
În argumentația sa, BEC a subliniat că îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii devine irelevantă în contextul în care valorile constituționale sunt încălcate. Decizia a fost justificată prin referire la apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, precum și la respectarea statului de drept, aspecte considerate esențiale pentru eligibilitatea unui candidat la funcția de președinte.
Un precedent controversat: anularea candidaturii din 2024
Decizia CCR din 2024, care a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale de atunci, a fost invocată ca precedent. În acea hotărâre, judecătorii au concluzionat că înregistrarea candidaturii sale ar fi fost contrară valorilor democrației și siguranței naționale. De asemenea, comportamentul public al candidatei a fost considerat incompatibil cu cerințele constituționale pentru funcția de președinte.
În ciuda acestor decizii, Diana Șoșoacă a continuat să conteste validitatea lor, susținând că acestea reprezintă o încălcare a drepturilor sale fundamentale. Ea a argumentat că respingerea candidaturii sale este o dovadă a unui sistem politic corupt și controlat de interese externe.
Reacții și acuzații: un sistem democratic pus sub semnul întrebării
După respingerea candidaturii, Diana Șoșoacă a transmis o scrisoare președintelui american Donald Trump, cerându-i să nu recunoască alegerile prezidențiale din România. Ea a acuzat sistemul politic românesc de fraudă electorală și de subminare a democrației, susținând că decizia BEC este o manifestare a influenței globaliste asupra țării.
În același timp, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat vehement decizia BEC, considerând-o o încălcare gravă a drepturilor fundamentale. Reprezentanții AUR au afirmat că respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă subminează principiile democratice și transformă procesul electoral într-unul netransparent și controlat.
Un mesaj de luptă: „Nu mor caii când vor câinii”
Într-un gest simbolic, Diana Șoșoacă și-a depus dosarul de candidatură purtând mănuși de box, declarând că este pregătită să se lupte cu sistemul. Ea a susținut că deciziile BEC și CCR sunt nefondate și că nu există temeiuri legale pentru respingerea candidaturii sale. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Șoșoacă a încurajat susținătorii să continue lupta pentru democrație, citând expresia latină „Ad augusta per angusta” – „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice”.
Implicarea internațională: un apel către Statele Unite
În scrisoarea adresată lui Donald Trump, Diana Șoșoacă a solicitat intervenția Statelor Unite pentru a „salva democrația românească”. Ea a acuzat Uniunea Europeană și liderii globaliști de orchestrarea unei campanii împotriva sa, menită să împiedice candidatura sa suveranistă. Șoșoacă a susținut că respingerea candidaturii sale este un semnal clar al fricii sistemului globalist față de o alternativă naționalistă.
Un viitor incert pentru democrația românească
Decizia BEC de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă ridică întrebări importante despre starea democrației în România. În timp ce unii consideră că măsurile luate împotriva candidatei sunt necesare pentru protejarea valorilor constituționale, alții le văd ca pe o amenințare la adresa drepturilor fundamentale și a procesului electoral liber.
În acest context, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și dacă apelurile Dianei Șoșoacă la justiție și la comunitatea internațională vor avea vreun impact asupra viitorului său politic și asupra alegerilor prezidențiale din 2025.
