Ilie Bolojan și restructurările de la Senat: o decizie controversată
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a stârnit o dezbatere intensă prin decizia de a reduce personalul din cadrul instituției. Motivația sa? Lipsa calificărilor adecvate și ineficiența unor angajați care, conform declarațiilor sale, nu își justifică salariile. Această măsură, susține Bolojan, este o încercare de a combate risipa banilor publici într-un context economic dificil.
Bolojan a subliniat că decizia nu este una unilaterală, ci rezultatul unei analize riguroase efectuate de Biroul permanent al Senatului. În opinia sa, menținerea unor angajați fără competențe adecvate reprezintă o formă de lipsă de respect față de contribuabilii români, care suportă costurile prin taxe, impozite și datorii publice. Într-un interviu acordat, acesta a explicat că reducerea personalului este o măsură necesară pentru a asigura eficiența și responsabilitatea în utilizarea fondurilor publice.
Reducerea personalului: între eficiență și nemulțumiri
Noua organigramă a Senatului prevede o reducere semnificativă a numărului de posturi, de la 796 la 618. De asemenea, flota de mașini și cota de combustibil vor fi diminuate cu 20%. Bolojan a declarat că instituția va funcționa „cel puțin la fel de bine” cu mai puțini angajați și cheltuieli reduse. Totuși, această decizie a generat proteste spontane din partea angajaților afectați, care au contestat măsurile luate de conducere.
Criticile nu s-au oprit aici. Implementarea unui sistem de pontaj electronic, menit să monitorizeze prezența angajaților, a fost percepută ca o măsură drastică. Potrivit lui Bolojan, acest sistem a scos la iveală nereguli, cum ar fi prezența sporadică a unor angajați la locul de muncă. În plus, modificările aduse programului de lucru, inclusiv introducerea unei zile suplimentare de plen, au fost întâmpinate cu nemulțumire.
Reacții și implicații politice
Decizia de restructurare a fost susținută de reprezentanții coaliției și ai USR, cu doar trei abțineri. Cu toate acestea, măsura a fost criticată de unii lideri sindicali și angajați, care au acuzat lipsa de transparență și impactul negativ asupra personalului. În ciuda acestor reacții, Bolojan a rămas ferm pe poziție, argumentând că reducerea personalului este o necesitate în contextul crizei bugetare.
Într-un peisaj politic marcat de controverse, această decizie ridică întrebări importante despre gestionarea resurselor publice și responsabilitatea instituțiilor statului. Deși măsurile propuse de Bolojan pot fi văzute ca un pas spre eficientizare, ele evidențiază și tensiunile dintre necesitatea reformei și impactul social al unor astfel de decizii.
