Economia României sub amenințarea unui președinte suveranist
Într-un context politic tensionat, economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, avertizează asupra consecințelor economice devastatoare pe care le-ar putea avea alegerea unui președinte suveranist, precum Călin Georgescu. Retrogradarea ratingului de țară la nivelul „junk” și pierderea încrederii piețelor financiare ar putea transforma România într-un teren sterp pentru investiții externe.
În perioada 1998-2024, România a beneficiat de investiții străine directe de aproximativ 124 miliarde de euro, însă alegerea unui lider cu o viziune izolaționistă ar putea inversa acest flux, determinând retrageri masive ale investitorilor. În plus, fondurile europene, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și economiei, ar putea fi reduse drastic, așa cum s-a întâmplat în alte state cu politici similare. În acest scenariu, România riscă să piardă accesul la resurse financiare vitale, ceea ce ar duce la o criză economică profundă.
Impactul microeconomic: o povară grea pentru cetățeni
Consecințele unei astfel de alegeri nu s-ar opri doar la nivel macroeconomic. Cetățenii obișnuiți ar resimți direct efectele negative. Creșterea dobânzilor pentru creditele imobiliare și de consum ar împovăra gospodăriile, în timp ce devalorizarea leului ar reduce puterea de cumpărare, alimentând inflația. Pentru cei care depind de economii în lei, pierderile ar fi inevitabile, iar prețurile bunurilor și serviciilor ar crește vertiginos.
Mai mult, personalul bugetar ar putea fi afectat de reduceri masive de posturi, în lipsa finanțării externe. Închiderea companiilor multinaționale, care angajează aproximativ 1,8 milioane de români, ar genera un val de șomaj, iar firmele locale nu ar putea absorbi această forță de muncă. În același timp, fondurile de pensii ar suferi pierderi semnificative, afectând economiile viitoare ale contribuabililor.
Un viitor incert pentru dezvoltarea României
Întreruperea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar lăsa numeroase proiecte de infrastructură neterminate, afectând direct calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, valoarea activelor, precum locuințele și terenurile, ar putea scădea dramatic, inversând câștigurile economice obținute în ultimele decenii datorită aderării la NATO și Uniunea Europeană.
Valentin Lazea subliniază că alegerea unui președinte suveranist ar putea transforma România într-o țară izolată, cu o economie fragilă și o populație împovărată. În loc să „își ia țara înapoi”, cetățenii ar putea descoperi că au pierdut beneficiile unei economii deschise și integrate în structurile europene și internaționale.
