România în pragul unui nou haos electoral: lecțiile neînvățate din trecut
România se află din nou în fața unui scenariu electoral complicat, iar riscurile sunt mai mari ca niciodată. Corneliu Bjola, expert în științe politice și profesor asociat la Oxford University, atrage atenția asupra unor greșeli sistemice care ar putea amplifica vulnerabilitățile procesului electoral din 2025. Într-un context internațional tensionat și cu o societate tot mai polarizată, autoritățile române par să repete erorile din trecut, perpetuând o criză de comunicare și organizare.
Frustrarea socială și radicalizarea: un cocktail periculos
Unul dintre cele mai alarmante semnale trase de Bjola este creșterea unui segment de populație frustrat și, în unele cazuri, radicalizat, care reprezintă acum între 10 și 15% din electorat. Această situație, inexistentă în anii anteriori, complică semnificativ comunicarea și gestionarea procesului electoral. În loc să abordeze aceste probleme cu soluții proactive, autoritățile par să adopte o atitudine pasivă, sperând că tensiunile se vor disipa de la sine.
Inerția instituțională: un obstacol major
Problema principală identificată de Bjola este inerția autorităților române, care refuză să comunice eficient cu cetățenii. După anularea alegerilor din 2024 de către Curtea Constituțională, guvernul și președinția au oferit răspunsuri parțiale, lăsând un vid comunicațional care a fost rapid umplut de speculații și dezinformări. Această lipsă de transparență a subminat încrederea publicului și a creat un teren fertil pentru manipulări externe.
Interferențele externe: un pericol iminent
Un alt aspect critic este posibilitatea intervenției externe, în special din partea Rusiei, în alegerile prezidențiale din 2025. Atacurile cibernetice, manipulările informaționale și finanțările obscure sunt doar câteva dintre tacticile care ar putea fi utilizate pentru a destabiliza procesul electoral. Bjola subliniază că scopul acestor acțiuni nu este doar influențarea rezultatului, ci și erodarea încrederii în instituțiile statului.
Soluții ignorate: ce ar trebui să facă România?
În fața acestor provocări, Bjola propune o serie de măsuri concrete care ar putea preveni repetarea greșelilor din trecut. Acestea includ formarea unor echipe specializate în atacuri cibernetice, comunicare strategică și monitorizarea donațiilor financiare. De asemenea, este esențială implicarea societății civile și a experților independenți pentru a asigura o transparență maximă și o reacție rapidă la eventualele anomalii.
Un exemplu de măsură practică este crearea unei echipe dedicate identificării anomaliilor, nu doar în spațiul online, ci și în teren. De exemplu, utilizarea dronelor pentru a alimenta narațiuni false despre implicarea României în conflicte externe este o tactică care ar putea genera anxietate și confuzie în rândul populației. Astfel de situații necesită o monitorizare atentă și o reacție promptă din partea autorităților.
Comunicarea strategică: cheia unui proces electoral credibil
Un alt punct esențial este îmbunătățirea comunicării strategice. Aceasta nu trebuie confundată cu propaganda, ci trebuie să fie un proces transparent și bine structurat, care să răspundă preocupărilor legitime ale cetățenilor. Bjola subliniază importanța unei comunicări zilnice, realizate de persoane credibile, care să clarifice informațiile false și să ofere răspunsuri clare la întrebările publicului.
În plus, autoritățile trebuie să învețe să gestioneze mai eficient crizele de imagine la nivel internațional. După anularea alegerilor din 2024, Ministerul de Externe a eșuat în a explica situația în presa internațională, lăsând loc pentru speculații care au afectat imaginea României ca stat membru al Uniunii Europene și NATO.
Concluzii implicite: un viitor incert
România se află într-un moment critic, iar alegerile prezidențiale din 2025 vor reprezenta un test major pentru democrația și stabilitatea sa. Fără măsuri concrete și o schimbare de paradigmă în abordarea problemelor sistemice, riscul de a repeta greșelile din trecut rămâne ridicat. Într-un context internațional tot mai complex, lipsa de acțiune și de comunicare strategică ar putea avea consecințe grave pentru viitorul țării.
