Bugetul 2025: Promisiuni ferme sau strategii de evitare a crizelor?
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat recent că bugetul pentru anul 2025 nu va include majorări ale TVA sau modificări ale impozitării muncii. Această poziție fermă vine într-un context economic tensionat, în care presiunile pentru ajustări fiscale sunt tot mai evidente. Totuși, rămâne întrebarea: este această strategie una sustenabilă sau doar o încercare de a evita nemulțumirile sociale?
Conform declarațiilor oficiale, construcția bugetului nu ia în calcul nicio schimbare a structurii fiscale actuale. Ministrul a subliniat că scenariile propuse de Banca Mondială pentru România nu includ majorări de TVA, iar Guvernul nu intenționează să le implementeze. Această abordare pare să fie o încercare de a menține stabilitatea economică și de a evita tensiunile sociale, însă rămâne de văzut dacă resursele bugetare vor fi suficiente pentru a susține cheltuielile publice.
Prioritățile bugetare: Pensiile și salariile în centrul atenției
Un alt aspect esențial al bugetului pentru 2025 este menținerea nivelului actual al pensiilor și salariilor. Tanczos Barna a precizat că obiectivul principal este asigurarea plăților la nivelul anului 2024, chiar dacă acest lucru implică neindexarea pensiilor și salariilor. Această decizie reflectă o prioritate clară: evitarea unui colaps financiar în sectorul public. Totuși, lipsa ajustărilor pentru inflație ar putea genera nemulțumiri în rândul populației, mai ales în contextul creșterii costului vieții.
Deși această strategie poate părea pragmatică, ea ridică întrebări legate de sustenabilitatea pe termen lung. Fără creșteri de venituri fiscale, cum va reuși Guvernul să acopere cheltuielile în creștere? Este această abordare o soluție temporară sau un semnal al unor probleme mai profunde în gestionarea finanțelor publice?
Contextul internațional și presiunile economice
Decizia de a nu majora TVA sau impozitul pe muncă vine într-un moment în care economia globală se confruntă cu incertitudini majore. Scenariile propuse de Banca Mondială pentru România indică necesitatea unor reforme structurale, însă Guvernul pare să evite măsurile nepopulare. Această strategie poate fi interpretată ca o încercare de a câștiga timp, dar riscă să lase România vulnerabilă în fața unor șocuri economice viitoare.
În plus, presiunile externe, cum ar fi creșterea dobânzilor și volatilitatea piețelor financiare, ar putea complica și mai mult situația. Fără o strategie clară de creștere a veniturilor bugetare, România riscă să se confrunte cu dificultăți în finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv a investițiilor esențiale pentru dezvoltare.
Concluzii provizorii: Promisiuni versus realitate
Deși declarațiile ministrului Finanțelor oferă o imagine de stabilitate și predictibilitate, ele ridică numeroase semne de întrebare. Este această strategie una realistă sau doar o încercare de a evita nemulțumirile pe termen scurt? Fără măsuri concrete pentru creșterea veniturilor bugetare, România ar putea fi nevoită să facă ajustări drastice în viitor. Rămâne de văzut dacă promisiunile actuale vor putea fi susținute în fața realităților economice.
