Impozitarea progresivă: între promisiuni și realități
Declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, aduc în prim-plan o problemă fundamentală a politicii fiscale din România: impozitarea progresivă. Într-un context economic fragil, Bolojan a subliniat că această măsură nu a fost discutată în cadrul Coaliției de guvernare, punând accent pe necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului înainte de orice creștere a taxelor.
Potrivit liderului liberal, reducerea cheltuielilor de funcționare cu 1% din PIB reprezintă o țintă asumată de Coaliție prin documentele oficiale. Această măsură este văzută ca un pas esențial pentru a menține credibilitatea României în fața finanțatorilor internaționali și a Comisiei Europene. Cu un deficit bugetar de 8,6% în anul precedent, obiectivul de a-l reduce la 7% devine o prioritate stringentă.
Reducerea cheltuielilor: soluție sau iluzie?
Bolojan a evidențiat că, înainte de a introduce noi taxe, este imperativ să se optimizeze cheltuielile statului. El a argumentat că soluția corectă nu constă în creșterea poverii fiscale, ci în eficientizarea utilizării resurselor existente. „Cu bani mai puțini și oameni mai puțini, putem oferi servicii mai bune”, a declarat acesta, sugerând că statul poate funcționa mai eficient prin restructurare și reducerea birocrației.
Totuși, această abordare ridică întrebări critice: este statul român pregătit să implementeze reforme structurale care să reducă cheltuielile fără a afecta calitatea serviciilor publice? Sau aceste promisiuni rămân simple declarații politice, fără un plan concret de acțiune?
Impozitarea progresivă: o dezbatere amânată
Întrebat despre posibilitatea introducerii impozitării progresive pentru veniturile mai mari de 5.000 de euro, Bolojan a fost ferm: „Această chestiune nu s-a discutat în Coaliție.” În schimb, el a subliniat trei priorități pentru PNL: reducerea cheltuielilor, accesarea fondurilor europene pentru investiții și îmbunătățirea colectării taxelor existente.
Deși impozitarea progresivă este văzută de unii ca o soluție pentru reducerea inegalităților sociale, opoziția față de această măsură reflectă preocupările legate de impactul său asupra economiei și de capacitatea statului de a gestiona eficient veniturile suplimentare. În absența unui consens politic, această dezbatere rămâne suspendată.
Indexarea pensiilor și presiunile bugetare
În paralel, premierul Marcel Ciolacu a anunțat intenția de a indexa pensiile începând cu 1 septembrie, în conformitate cu legea recalculării pensiilor. Această măsură, deși necesară pentru a sprijini pensionarii, adaugă presiuni suplimentare asupra bugetului de stat. În acest context, discuțiile despre impozitarea progresivă și reducerea cheltuielilor devin și mai relevante.
Ciolacu a menționat că scenariile privind impozitarea progresivă au fost propuse de Banca Mondială în urmă cu câțiva ani, dar implementarea lor rămâne incertă. Această ambivalență reflectă dificultățile guvernului de a echilibra nevoile sociale cu constrângerile economice.
Concluzii implicite: între retorică și acțiune
Declarațiile liderilor politici evidențiază complexitatea problemelor fiscale și economice cu care se confruntă România. Deși reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor sunt obiective lăudabile, implementarea lor necesită voință politică și o strategie clară. În absența unor măsuri concrete, aceste promisiuni riscă să rămână simple exerciții de retorică.
Într-un peisaj politic marcat de incertitudini, rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să transforme aceste intenții în acțiuni tangibile sau dacă va continua să navigheze între presiunile interne și externe fără a oferi soluții durabile.
